Ca mai tot românul, interesat într-o oarecare măsură, (de la puțin spre deloc), de noile producții hollywoodiene, am urmat și eu spiritul de turmă și mi-am invitat consortul, de ziua îndrăgostiților, la “cel mai așteptat film al anului” – 50 de Umbre ale lui Grey.
Cu excepția câtorva scene de sex ceva mai hot decât eram obișnuită pentru un film cu premieră mondială pe 14 februarie și pe care le văzusem în trailer – fără să cunosc scenariul – am sperat să fie cu adevărat un film romantic, care să merite să aibă lansarea în această zi. De fapt, cred că eu n-am înțeles prea bine: lansarea s-a efectuat într-o vineri 13 și, așa cum cei mai mulți cred, probabil asta a fost și ideea – ceva mai horror și atunci merita mai mult să fie lansat într-o vineri 13 și nu pe 14 februarie.
Cum spuneam, speram să fie un film romantic. Deși am fost invitată în urmă cu câteva săptămâni să cumpăr trilogia, mărturisesc că, răsfoind cartea puțin în librărie, nu mi s-a părut atrăgătoare. Și nici prețul integral nu mi s-a părut atrăgător!!! Așa că în final am ales doar filmul.
Si ce am văzut la cinema?
Un scenariu din cele mai proaste ce mi-a fost dat să văd. Un psihopat, cu grave probleme emoționale (așa cum de altfel se întâmplă tot timpul), seduce cu ușurință o studentă virgină, căreia îi propune să accepte, sub forma unui contract scris, să fie protagonista unor scene sado-masochiste între ei. Tânarul atrăgător și plin de bani se consideră el însuși un premiu, pentru care tânara trebuie să lupte pentru a-l avea. Pe el.
Ce mesaj vrea de fapt să ne transmită acest film, bazat pe un scenariu scris de o femeie (!!!)? Umilirea femeii, inducerea ideii că femeile nu au drept de decizie? Sau că banii pot cumpara totul? Inclusiv onaorea, demnitatea?
Pe lângă ideea stupidă că o virgină, cel putin draguță, la 22-23 de ani, se oferă cu ușurință primului playboy întâlnit, nu am înțeles motivul pentru care ea acceptă un astfel de tratament?
Pentru bani? Nu acesta e subiectul filmului – dorința de îmbogățire a fetei.
În finalul filmului, ea renunță la acestă relație. Dar de ce a lăsat-o să se deruleze până acum, în această manieră? Și am înțeles că va fi și o a doua parte. Și o a treia. Ce aș putea să-mi imaginez? Că el se vindecă?
Păi, de ce n-a făcut-o până acum?
Probabil vom afla în următoarea parte că el a fost abuzat în copilărie și tot acest comportament excesiv de acum este o consecință a acelor vremuri. Ei și? În vremurile noastre avem acces la o varietate mare de terapii psihologice sau spirituale. Orice om educat care are o problemă de natură medicală sau psihologică își pune niște intrebări cu privire la sine și caută rezolvare. Nu mai trăim în vremurile lui “Așa sunt eu!”, “Trebuie să accepți asta!” Iar femeile nu mai pot trăi fiind abuzate. Nu suntem în evul mediu. Pentru cine e scenariul acesta? Pentru ce epocă?
De ce atâta surle și trâmbițe pentru această peliculă? Pentru scenele de sex? Există site-uri specializate pentru cine e amator de astfel de filme. Pentru că mie numai film romantic nu mi se pare ăsta!
Și atunci care e atracția filmului? Că eu tot n-am inteles!
Probabil jocul actorilor. Dar mie nu mi se pare suficient.
Ca și Basic Instinct, din anii ’90, despre care s-a vorbit atâta și care mie mi s-a părut având de asemenea un scenariu prost.
Ideea că sexul vinde mi se pare destul de depășită. Cred că în cinematografie ar trebui căutate nuanțe, subtilități. Și pus accentul mai mult emoția, trăirile peronajelor ( am înțeles că în carte ele sunt mai nuanțate, ba chiar că el s-ar fi îndrăgostit).
Și atunci de ce s-a preferat pentru marele ecran varianta comercială, a tipului insensibil, obsedat de (hard) sex?
Ce educație se oferă tinerilor care urmăresc acest film, prezenți în număr mare în sălile de cinema? Ideea că sensibilitatea nu-și are rostul? Că femeia trebuie să fie o sclavă sexuală?
Asta e părerea mea și mă declar dezamăgită de un film atât de așteptat, la care, cu doua zile înainte de cea a vizionării, nu mai găseai bilete. Poate de fapt eu nu i-am înțeles subtilitățile!
Claudia Iacob
